CONCLUZII

Seminarul este parte a proiectului ,,Espace – Riviere Europe,, şi a fost structurat pe trei axe principale:

1. Schimburi de experienţă între experţi din ţări ale UE(Franţa şi Italia) şi non – UE(Romania) în trei domenii : social, ecoturism, mediu , toate cu accent pe protecţia mediului şi prezervarea resurselor de apă;
2. Schimburi de experienţă între reprezentanţii unităţilor teritorial administrative (168 din Franţa, 17 din Italia şi 27 din Romania) axate pe cultura , valorile , tradiţia, celor trei teritorii conform convenţiei ,,Culturi latine împreună pentru prezervarea resurselor de apă,,
3. A treia axă este una de monitorizare şi control a activităţilor din proiect şi este dedicată Comitetului de Pilotaj al proiectului care analizează şi ia deciziile necesare pentru ca activităţile stabilite să se desfăşoare după graficul stabilit.

Lucrările s-au desfăşurat pe ateliere fiecare lector aducând în discuţie aspecte importante legate de temele propuse, modele de bune practici din cele trei bazine hidrografie: Someş, Loire Lamone;
Moderatorii au fost conf. dr. Flore Pop de la Universitatea Babeş – Bolyai şi inginer Gavrilă Neamţ, coordonatorul de program internaţional al ProSomeş.

5 decembrie 2006
Prima zi a fost dedicată dezvoltării durabilă şi programelor de colaborare interregională. În sala mare de conferinţă cei aproximativ 100 invitaţi au ascultat discursul de bun venit al preşedintelui ProSomeş , Ştefan Sîngeorzan, primar al comunei Feldru, care a subliniat încă odată că acest proiect este mai mult decât o simplă colaborare sau un schimb de experienţă, este un mijloc de realizare a unor năzuinţe comune nu numai în domeniul protecţiei mediului şi prezervării resurselor de apă ci şi pe plan uman, aspectele culturale, educative, jucând un rol esenţial în acest demers. În această ordine de idei au continuat şi susţinut discursul şi preşedinţii Consiliului Judeţean , Gheorghe Marinescu şi al Instituţiei Prefectului, subprefectul Gheorghe Tuţă. Beneficiind de avantajele tehnicii moderne , audienţii au ascultat şi discursul de 7 minute, proiectat pe ecranul din sală, al preşedintelui SICALA Gerard Deygas, prezent doar în acest mod, din motive obiective, la aceste lucrări.
Conferenţiarii au dat exemple concrete a ceea ce înseamnă participarea şi implicarea cetăţenească şi cum poate contribui aceasta la o dezvoltare durabilă a teritoriului. Prezentarea  Documentelor de Programare pe mediu şi a Strategiei de Dezvoltare a Regiunii de Nord Vest pe perioada 2007 – 2013 de către expertul Domide Lazăr a contribuit la o mai bună înţelegere de către parteneri a modului în care România îşi stabileşte priorităţile.
 Acest lucru trebuie să ţină cont şi de ceea ce cetăţeanul doreşte, de faptul că el trebuie să înţeleagă şi să poată alege democratic în cunoştinţă de cauză, bazele participării publice fiind prezentate de Diego Marazza, profesor la Universitatea din Bologna. Exemplele de bună practică nu au încetat să apară şi Jaqueline Decultis , expert francez, a prezentat programul de dezvoltare a economiei rurale Leader II+, ca mod în care comunităţile locale pot să se promoveze atât economic cât şi cultural, prin proiecte mici şi cu resurse locale. Expertul italian Gabriele Cassani a prezentat şi un model de amenajare pentru Regiunea Emilia Romagna. Concluzia primei zile a fost trasă de coordonatorul de program Etienne Fautrad care a subliniat că pentru o dezvoltare durabilă trebuie să nu neglijăm experienţele trecute şi să învăţăm din acestea ce este esenţial: ,,greşelile trecutului nu mai trebuie repetate dar trebuie să le privim cu atenţie şi să le avem în vedere în orice analiză care priveşte viitorul”

6 decembrie 2006
Ziua a doua a fost a lucrurilor concrete care privesc comunităţile şi modul lor de administrare din perspectiva situaţilor de criză. Inundaţii , despăduriri, amenajarea unor bazine hidrografice au fost rând pe rând teme la care experţii şi audienţii au avut comentarii interesante.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a venit cu o prezentare a modului de organizare la nivel naţional şi local al acestui sistem pentru Romania.
Jean Marc Gibey, expert pe probleme de apă şi de gestionare a crizelor în Franţa a explicat mijloacele de gestionare a crizelor susţinând necesitatea unor mijloace performante de comunicare şi atenţionare a populaţiei şi necesitatea lucrului organizat pe cursul apelor în compartimente bine delimitate şi cu profesionişti bine instruiţi. Reţeaua Crystal de amenajare şi control a viiturilor pe râul Loara a fost un bun exemplu în acest sens. Şi partea română a veni aici cu câteva informaţii valoroase inginerul dr. Costică Şofronie, făcând un bilanţ al pagubelor produse de ape în ultimii ani în Bazinul Someş  - Tisa. A prezentat şi amenajările care se vor face pe râul Someşul Mare până în 2013, susţinând argumentat faptul că acumulările mici realizate pe cursul de râu ne pot salva de puterea viiturilor. A atras atenţia că este necesar şi un radar meteorologic , şi care din motive mai mult ideologice decât de altă natură nu a putut fi amplasat pe teritoriul judeţului nostru. Partenerii italieni, experţii Ştefano Ramazza şi Gabriele Cassani au susţinut şi completat acest demers subliniind încă odată necesitatea unui plan de amenajare şi planificare teritorială promovat şi făcut public printr-o ,,cartă unică a teritoriului,,. Experţii italieni au mai susţinut şi necesitatea ca zonele umede să nu fie transformate în terenuri agricole pentru că sunt vitale pentru viaţa oricărui bazin hidrografic.
La seminarul paralel expertul francez Dominique Gillet a prezentat o evoluţie terenurilor cu vegetaţie forestieră în Franţa pe Valea Loarei. A susţinut necesitatea analizei teritoriului şi a punerii în practică a unui sistem S.A.G.E. care prevede stabilirea unor relaţii între apă, aer şi sol şi corelarea acestor date cu evoluţia resursei umane din teritoriul studiat. În aceeaşi ordine de idei expertul român , Grigore Avram a prezentat un caz concret, cel de la Târlişua din acest an , expunând pe larg cauzele şi motivele care duc la dezastrele de acest gen. Necesitatea împăduririlor şi exploatarea raţională a lemnului au fost aspecte atinse de conferenţiarul român, accentul fiind pus în special prin păstrarea şi protejarea acestui patrimoniu care este pădurea, exemplu concret fiind dat Parcul Natural Munţii Rodnei.

7 decembrie 2006
Cea de a treia zi a fost ziua concluziilor dar şi o zi culturală, marcată de o vizită în arealul Văii Someşului Mare după care partenerii au plecat spre celebrul locaş al contelui Dracula. Aici, conform normelor programului InterregIIIC comitetul de pilotaj al proiectului a tras concluziile finale care s-au axat pe câteva idei principale. Proiectul ,,Mediu Râu Europa” va continua şi în anul 2007 aşteptările comune în domeniile stabilite fiind analizate obiectiv. Este astfel importantă protecţia mediului şi a resurselor de apă iar noul program INTERREG IVC va fi un bun prilej de a aduce noi state în acest parteneriat , spre exemplu, Slovenia,  Estonia şi Letonia. Funcţionarea pe componentele social, mediu, ecoturism va fi îmbunătăţită prin proiecte practice în care şi Valea Someşului să beneficieze de finanţările europene, de această dată ca reprezentant al unei ţări membre a Uniunii Europene.
La iniţiativa primarului feldrihan , reprezentanţii administraţiilor locale din cele trei teritorii au pus bazele unei colaborări pentru consultarea şi rezolvarea unor probleme legate de administrarea comunităţilor lor:,,Teme precum asistenţa socială, modul de administrare al finanţelor locale, aspectele culturale,modul de amenajare al teritoriului, trebuie să fie dezbătute şi să învăţăm din ele, să ne completăm acolo unde este cazul”